Ce este anevrismul cerebral?

Anevrismul cerebral este o zonă dilatată (umflată) la nivelul unei artere cerebrale. Poate să rămână nedepistat și să nu prezinte simptome o lungă perioada de timp. De cele mai multe ori, anevrismele sunt descoperite în timpul unor investigații realizate pentru alte afecțiuni. Dacă se rupe,anevrismul poate fi fatal.

În acest caz, lupta cu anevrismul cerebral este una contra timp deoarece trebuie luate măsuri urgente în primele 24 – 48 de ore. Anevrismul cerebral este o patologie extrem de gravă care se datoreaza unei malformații vasculare. În anumite condiții de stres, de puseu de hipertensiune, de enervare, de discuții în contradictoriu, acest anevrism se poate rupe.

Din nefericire, un sfert dintre pacienţii cu ruptură de anevrism nu ajung la spital în timp util pentru a fi salvaţi. Cei care ajung, au nevoie de intervenţie chirurgicală deschisă pentru reconstrucţia vasului de sânge afectat sau embolizare.

Când sângele a erupt în creier, pacientul intră în comă sau în stare de somnolență, cu partea opusă anevrismului în hemipareza cu afectarea foarte grava a funcțiilor organismului. Cele mai expuse persoane la producerea unui anevrism cerebral sunt cele active, cele cu vârste cuprinse între 35 si 55 de ani.

Există mai multe tipuri de anevrisme cerebrale și sunt descrise în funcție de forma:

  • saculare (rotunde) sau
  • fuziforme ( mai dilatate si mai largi).

Anevrismele se mai clasifică în 2 grupe adiționale:

  • anevrisme adevărate și
  • false.

Un anevrism adevărat cuprinde toate cele 3 straturi ale vasului: intima, media și adventicea. Cauza acestora poate fi congenitală, în urma unor infecții (anevrisme micotice), sau din cauza modificarilor vasculare din hipertensiunea arterială.

Un anevrism fals sau pseudoanevrism se caracterizează numai prin hernierea tunicii intime. Este declanșat de traumatisme sau de disectia arterială. Localizarea cea mai frecventă a anevrismelor este pe arterele de la baza creierului, cunoscute sub numele de poligonul Willis. Sunt mai frecvente la adulți decât la copii, dar pot să survină la orice vârsta

Simptome

Care sunt simptomele unui anevrism?

Anevrismele mici și nerupte nu dau simptome de obicei. Pe măsură ce cresc în dimensiuni riscul de rupere crește. În cazul unui anevrism cerebral nerupt, simptomele apar atunci când, din cauza dimensiunii sale, acesta manifestă presiune pe țesuturi și nervi și pot include: durere deasupra și în spatele ochiului, slăbiciune, pupile dilatate, tulburări de vedere sau vedere dublă, paralizie ce afectează o parte a feței.

În cazul anevrismului rupt, simptomele debutează brusc:

Forma severă de cefalee, persistentă

Dureri la nivelul ochilor

Stare letargică

Greață, vărsături

Pierderea cunoștinței

Stop cardiac

Mișcări neobișnuite ale ochilor

Senzație de gât înțepenit

Amorțeală pe o parte a feței

Discurs incoerent

Tulburări de vedere, sensibilitate la lumină

Amorțeală pe o parte a feței

Acest eveniment devine amenințător pentru viața pacientului și necesită tratament adecvat și rapid. Sângele rezultat prin ruptura vasului acoperă creierul (hemoragie subarahnoidiana) sau produce hematoame intracerebrale.Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numită scala Hunt și Hess.

Diagnostic

Cum se stabilește diagnosticul unui anevrism?

Diagnosticul acestei anomalii se poate stabili în urma efectuării unor investigații imagistice: angio CT, angio RMN, angiograme cerebrale. Deși nu sunt ereditare, există o anumită predispoziție genetică, prin urmare se recomandă ca rudele pacienților cu anevrism cerebral să efectueze teste de depistare.

Consultatia preoperatorie va stabili dacă anevrismul se preteaza la tratament intervențional sau la cel chirurgical. În acest sens sunt utile investigatiile imagistice menționate anterior. Înainte de intervenție, trebuie să preveniți medicul intervenționist asupra antecedentelor de alergie, dacă exista suspiciunea de sarcină.

De asemenea, trebuie menționate eventualele medicamente utilizate (mai ales cele de tipul antiagregantelor – aspirina, plavix, sau cele de tip anticoagulant – Sintrom) sau alte afecțiuni asociate (diabet zaharat, boala renală). Se efectuează de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelul hemoglobinei, funcției renale, iar în funcție de patologia asociată pot fi necesare teste suplimentare. Internarea are loc în ziua premergătoare intervenției și în dimineața intervenției pacientul trebuie să nu mănânce și să nu consume lichide.

Acest tratament intervențional se efectuează printr-o tehnică similară angiografiei cerebrale. Deoarece se practică sub anestezie generală, în timpul intervenției pacientul nu va simți nimic, iar după intervenție se administrează medicamente antialgice la nevoie (poate exista un mic disconfort legat de locul inciziei).

Se realizează în laboratorul de angiografie. După anestezie se realizează o incizie mică la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care facilitează manevrarea echipamentului necesar intervenției).

Următorul pas îl reprezintă administrarea heparinei, un medicament care împiedică formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției. Prin tubul menționat mai sus se introduce un cateter, iar pe acesta un microcateter prevăzut în capăt cu un dispozitiv denumit “coil”. Cu ajutorul acestui dispozitiv se va închide anevrismul.

Odată ajuns la nivelul anevrismului, acest dispozitiv numit coil (fabricat din platină, extrem de fin) se va insera în deschizătura anomaliei vasculare și va umple anevrismul.

În acest mod va bloca total sau parțial intrarea sângelui. Este posibil să fie nevoie de mai multe astfel de dispozitive pentru blocarea completă a anevrismului.

Pe parcursul intervenției verificăm localizarea cateterului realizând angiograme repetate. În timpul intervenției se verifică în permanență localizarea cateterului prin angiograme repetate. Angiograma presupune injectarea substanței de contrast pe cateter, ce permite vizualizarea cateterelor și a sistemului vascular.După montarea coil-ului se va controla angiografic rezultatul, iar dacă a fost închis anevrismul, se va aplica un microcurent ce va induce desprinderea coil-ului de microcateter. Urmează apoi retragerea tuturor cateterelor, iar teaca se mai poate lăsa pe loc timp de câteva ore.

După finalizarea investigației se vor îndepărta cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se va aplica compresiunea arterei folosite. Pentru a se obține compresia, se va pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 12-24 de ore pentru a se evita sângerările.

Procedura de embolizare durează de obicei 2-3 ore, însă uneori de poate derula până la 6 ore.

După procedură, pacientul va bea cel puțin 2L de apă pentru a facilita eliminarea substanței de contrast, va mai face o electrocardiogramă de control, iar pansamentul de la locul puncției se va scoate după 12-24 ore (este necesar repausul la pat). La cel puțin o lună de la intervenție, se va face verificarea stadiului anevrismului prin realizarea angiografiei.

Procedura

Cum se desfãșoarã procedura de embolizare a anevrismului cerebral?

Avantaje și Riscuri

Avantajele și riscurile embolizării anevrismului cerebral

Avantaje

  • Reduce riscul de ruptură
  • Reduce simptomatologia
  • Poate reduce dimensiunile unui anevrism considerat anterior inoperabil
  • Tratament minim invaziv
  • Durată redusă a procedurii
  • Recuperare și spitalizare scurte.

Riscuri

  • Reacții alergice la substanțele administrate
  • Rreacții la anestezice
  • Fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • Mici sângerări la nivelul puncției vasculare
  • Febră, cefalee, migrena
  • Infecție
  • Embolie gazoasă
  • Lezarea peretelui aortic sau al arterei femurale,

Exemple inainte si dupa embolizare venelor ovariene

Rezultate

Video & Resurse utile

Programeazã-te la o consultație!

Completează cu ușurință formularul de contact, lasă-ne detaliile corecte și complete, apoi urmează să revenim cu o confirmare pentru programarea consultației.